Comments

joi, martie 15, 2012

Misiunea "cocolosirea pretiosului"

Posted by at 12:57 Read our previous post
Ca tot ma bucuram io ieri ca era soare si frumos si mirosea a primavara, na nitica iarna si zapada, Andero, ca poate ti-era dor... Eh si de aci se trage intamplarea....

Eu, in metrou, la Obor, astept sa se inchida usile, timp in care privesc oamenii de pe peronu' de vis-a-vis. Acolo, o femeie cam la 45 - 50 de ani, scunda, grasa si infofolita cu n pufoaice, isi priveste cu admiratie fiul pretios (nu am nicio indoiala cu privire la gradul de rudenie) - cu vreo doua capete juma' mai inalt ca ea, dar la fel de corpolent, probabil elev de liceu (cara un ghiozdan)... Dupa privirea admirativa, isi pune rapid palmele de-o parte si de alta a gulerului gecii pretiosului, trage cu putere in jos lasand-o sa-i atarne intr-un mod jalnic, ii trece repede fularul pe dupa gat avand grija sa nu ramana petic de piele la vedere; apoi ii pune geaca la loc, o aranjeaza, trage fermoaru' pana la refuz si-i indeasa si-o caciula pe cap. In tot timpul asta, pretiosu' statea nemiscat si se lasa pe mainile destoinice ale mamei... Atunci cand o sa vina acasa cu o fata... E atat de simplu sa mi-o imaginez mormaind: "They stole it from us, precious! Stupid, fat, hobbitses..." oh wait....

Ideea la care vreau sa ajung e ca nu-mi plac mamele care-si cocolosesc pretiosii in ultimu' hal. Nu zic, e copilu' tau si-l iubesti si-ti place sa ai grija de el si cand o avea 100 de ani, da' hai sa nu exageram... 

Hai pa.

6 comentarii:

  1. Cu astfel de rasfatati e aiurea. E greu sa ai o relatie cu o persoana ce a fost invata sa faca.. mai nimic!

    RăspundețiȘtergere
  2. Vai doamneee:| Si culmea, cu toate ca azi a nins in Bucuresti, nu a fost atat de frig... Mi-e mila de saracu baiat.. o sa ajunga un ratat care nu o sa stie nici cum sa isi lege sireturile. Si pe mine ma cocoloseste mama, dar totusi... nici asa...

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Bora Bora Exact! Si treaba e ca nu-i vina lor, ci a parintilor, dar mai tarziu lumea o sa-i judece pe ei, nu pe parinti...

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Andreea Incurajez din toata inima relatiile stranse intre copii si parinti, indiferent de varsta la care ajung, da'... exagerarile astea sunt de-a dreptu' daunatoare! :(

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi imaginez ca tu chicoteai in sine sau chiar radeai si te oripilai in acelasi timp :))

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Kathy Exaaaact! Zau ca nu stiam ce sa fac mai intai: sa rad sau sa plang! :)))

    RăspundețiȘtergere

Comentez eu:

© Andera scrie is powered by Blogger - Template designed by Stramaxon - Best SEO Template