Am zis!

Posted by Andera Y at 14:31 Read our previous post

Buuun. Am revenit. Din fericire, Imparatia n-a ajuns inca pe taramurile sale, asadar imi permit sa mai bag un post.

A! Ca tot ziceam ca am pornit saptamana in forta, Globu' parca m-a auzit si a venit la birou pusa pe fapte mari. Vorba Colegei, tine sa se bage in seama neaparat...

Totusi, sa parasim jobul ca sa povestesc de ce sunt eu si anume cheauna de somn si sunt la a doua cafea pe ziua de azi. Vineri seara si sambata am reusit sa stam (eu si Miresu') linistiti, a venit Simona (ex-colega de facultate) in vizite medicale (medicina calculatoarelor), ne-am uitat la filme si totu' a fost frumos si roz. Deja ieri nu se mai putea. Pai cat sa mai stam linistiti? Pai cat sa mai avem parte de pace? Pai cat sa mai rezistam fara o bauta? Telefoane peste telefoane in care ni se cerea sa ne prezentam la apel. In aparenta, prietenii nu pot rezista un weekend intreg fara noi. Asadar, ieri am iesit afara, in parculetu' retras unde ne facem veacul de obicei. Cand am ajuns, tot grupul de prieteni era agitat si fugeau care incotro pentru a gasi ceva chei care sa se potriveasca la lacatu' de la ghena. Roxana (pentru o mai buna intelegere si pentru a evita folosirea exagerata a termenilor "amica", "prietena", "cunostinta" etc, voi folosi direct nume) s-a gandit ca ar fi o idee buna sa arunce la gunoi si cheile - de la usa casei, de la birou, de la alte incaperi ce tin de locul de munca. Dupa lupte indelungate, s-a reusit deschiderea usii de la ghena. Roxana - in pantaloni scurti, foarte scurti, un maieu la fel de scurt si machiata excesiv - a purces vitejeste printre sacii de gunoi in cautarea cheilor. Fara succes. Tot ieri a aflat ca a picat bacu'. A doua oara. Imi povestea suparata cat de greu a fost concluzionand cu: "Stii si tu, oricum. N-ai dat si tu?" Sigur ca stiu, "iubita", acu vreo 5 ani cand am dat io bacu' mi-a fost si mie frica. Urmeaza moment de soc si de intrebari gen "asl pls". Nu, in mod normal ea nu-si petrece foarte mult timp cu noi. De fapt, a fost prima data cand am schimbat mai mult de doua vorbe cu ea. Urasc genu' asta de apelative cu tot felu' de dulcegarii. Sa ma scuteasca.

Raluca a reusit sa piarda ceasul surorii ei, Vera. Amandoua i-au facut capu' calendar lui Mihai in a carui masina a fost vazut pentru ultima oara ceasul. Mihai a pasat treaba unui alt amic pe care l-a vazut purtand respectivul ceas. Acesta din urma sustine ca l-a lasat totusi acolo. O intreaga polologhie purtatoare de nervi. Asadar, baga vischi la greu ca sa scapi de belele. Miresu' meu, care n-are limite, s-a facut avion. Ma mir cum de nu s-a luat la pupaturi cu Romario care, atat de fericit fiind, dadea ventuze in stanga si-n dreapta, indiferent de gen, natura, specie.

Reusind intr-un final sa-mi smulg Miresu' din mijlocu' amicilor, am ajuns acasa, am mai bagat cateva episoade din Supernatural (super serial BTW), dar n-am reusit sa le vizionez cu o atentie maxima. Miresu' meu era atat de agitat si se fataia de colo-colo, si radea asa din senin, si mai deschidea laptopu' Simonei, si mai punea cate o intrebare despre nu stiu ce fantoma care n-avea nicio legatura cu episodu' la care ne uitam... Pai sa-mi mai arda sa ma uit la ceva? Ne-am bagat la somn. In toiu' noptii, Miresu' se trezeste si incepe sa bantuie prin casa: dupa apa, dupa baie, dupa ... Dumnezeu stie mai ce! Cand am ajuns azi la munca ma suna si ma intreaba daca m-am trezit bine si am ajuns la timp la birou. Pai sa nu-l explodez? Cand i-am relatat toata intamplarea, vine si replica lui: "Aaa... io nu-mi amintesc..."

Miresule, oficial n-ai voie sa mai bei. Cel putin nu vischi. Am zis!